luni, 29 noiembrie 2010

CERN arată cum produce antimaterie

Laboratorul CERN de la Geneva prezintă producerea şi studiului unui număr mare de atomi de antimaterie, într-un studiu publicat în această săptămână în revista ştiinţifică Nature. S-au produs şi studiat antiatomi de hidrogen, formaţi dintr-un antiproton şi un antielectron (pozitron).

Fizicienii speră ca studiul antimateriei să ducă la rezolvarea misterului dispariţiei în totalitate a antimateriei din Univers, la scurt timp după Big Bang.

Laboratorul european de fizica particulelor CERN, situat la Geneva, are un program vast de cercetări în domeniul Universului mic, al celor mai mici “cărămizi” ale materiei şi interacţiilor dintre ele. Cel mai cunoscut experiment de la CERN este coliziunea de protoni la viteze apropiate de viteza luminii la acceleratorul LHC. Astăzi însă veţi face cunoştiinţă şi cu un altfel de experiment de la CERN, experimentul ALPHA, care produce şi studiază atomi de antimaterie.

Aceeaşi masă, sarcină opusă

Aproape fiecărei particule de materie îi corespunde o particulă de antimaterie, care are aceeaşi masă şi magnetism, dar sarcină electrică de semn schimbat faţă de particula de materie.

Prima particulă de antimaterie a fost descoperită în 1932 în radiaţiile de particule care vin din spaţiul cosmic. Este vorba de pozitron, electronul cu sarcină electrică pozitivă. Antiprotonul a fost descoperit şi el în 1959, la acceleratorul de particule Bevatron de la universitatea Berkeley din SUA.

Antiatom de hidrogen: proton negativ şi electron pozitiv!

Cel mai simplu atom din Univers este atomul de hidrogen, format dintr-un proton(+) şi un electron (-). Încercarea ştiinţei a fost de a forma un atom de antihidrogen dintr-un antiproton negativ şi un electron pozitiv. Omenirea a trebuit să aştepte până în 1995, când la CERN au fost creaţi primii atomi de antihidrogen produşi în laborator.

În 2002, CERN a mai făcut un pas important, reuşind să producă şi mai mulţi atomi de antihidrogen şi astfel să îi poată studia în detaliu. Iar în articolul publicat în revista Nature, CERN a prezentat studiul a încă şi mai mulţi antiatomi de hidrogen.

Motivaţia pentru aceste experimente de la CERN este studiul legilor fundamentale ale antimateriei. Deşi majoritatea legilor fizicii elementare sunt identice pentru materie şi antimaterie, există un fenomen pentru care materia şi antimateria se comportă diferit. Aceasta este o veste foarte bună, pentru că teoria Big Bang-ului arată cum au fost produse simultan materie şi antimaterie.

Unde a dispărut antimateria?

Dar, pe de altă parte, Universul este creat astăzi doar din materie. Unde a dispărut atunci antimateria? Acesta este unul din marile mistere ale fizicii particulelor elementare, tot atât de mare precum cel al originii masei particulelor elementare, adică al bosonului Higgs.

Atunci când materia şi antimateria se întâlnesc, ele se anihilează reciproc, ducând la producerea de energie şi alte particule. De aceea, dacă antimateria din Univers a dispărut, trebuie să fi anihilat o cantitate egală de materie. Dar atunci cum de mai e materie în Univers? Fizicienii au descoperit că există anumite particule compuse formate din cuarci “bottom” şi cuarci “strange” care oscilează între starea de materie şi antimaterie, dar într-un mod asimetric. Cercetând atomii de antimaterie, fizicienii speră să descopere alte diferenţe ale antimateriei faţă de materia obişnuită.

Pentru a nu "înghiţi" materie, antimateria este studiată în vid

Dar dacă atomii de antihidrogen se anihilează cu orice atom obişnuit de materie cu care se întâlnesc, în ce “container” reuşesc să îi menţină cercetătorii de la CERN pentru a îi putea studia?

Containerul este, de fapt, un câmp magnetic intens într-un spaţiu vidat. Astfel, atomii de antihidrogen sunt menţinuţi într-un anumit spaţiu unde nu există alţi atomi şi nu ajung să se ciocnească de pereţii acelui spaţiu. Dar aceasta nu durează prea mult timp, cel mult o zecime de secundă. Cam cât îi ia unui om să clipească rapid. Pare un interval scurt de timp, dar este foarte mare pentru lumea subatomică, timp suficient pentru ca atomii de antihidrogen să fie studiaţi.

Din câteva mii de atomi de antihidrogen produşi, doar 38 au fost menţinuţi cu succes în această capcană magnetică şi au fost prezentaţi în articolul prezentat în revista Nature. CERN este singurul laborator din lume care a produs şi poate produce atomi de antihidrogen.

Misterul dispariţiei antimateriei din Univers este unul din cele mai profunde ale fizicii moderne. CERN a reuşit să dezvolte tehnologii care permit producerea şi captarea unui număr mare de atomi de antihidrogen. Cu cât mai mulţi, cu atât vor fi studiaţi mai bine şi poate vom descoperi o lege fundamental nouă despre antimaterie.

Declaraţia de presă a CERN despre studiul privind antimateria poate fi găsită la http://www.interactions.org/cms/?pid=1030224

Sursa: www.evz.ro

Articol scris de Adrian Buzatu, doctorand în fizica particulelor elementare la McGill University, Montreal, Canada; fondator şi coordonator al portalului de promovare a ştiinţei www.StiintaAzi.ro

4 comentarii:

elena marin-alexe spunea...

Ai adus in atentie un articol cu un subiect foarte interesant.O seara buna sa ai Ana draga mea!

Arim spunea...

fuga nu e o varianta, rezistenta da. Blogul tau mi-a oferit un articol excelent prin vocea unuia dintre cititori tai. Iti adresez un apel la unitate pentru a putea sa gonim impreuna norii care intuneca tara asta. thttp://casanoastra-romania-dacia.blogspot.com/

Madalin Ciortea spunea...

Excelent articol, o lectie de fizica pe intelesul tuturor despre o joaca de-a Dumnezeu.

Ana Maria spunea...

Ma bucur ca v-a placut , seara buna sa aveti si voi! Cu drag, Ana Maria

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails